Ulcerul gastric și duodenal
În acest articol, veți afla ce este ulcerul gastric și duodenal, care sunt cauzele apariției și simptomatologie.
Ați auzit de boala ulceroasă?
Este o afecțiune destul de comună în populația generală, iar aproximativ una din zece persoane primește acest diagnostic în timpul vieții lor. Cu toate că este o boală cronică, cu pusee adesea sezoniere și dureri puternice care pot afecta plăcerea de a savura o masă, fie ea chiar și mică, ulcerul continuă să atragă interesul medicilor care încearcă să găsească mijloace mai eficiente de gestionare a bolii.
Procesul digestiv este un proces complex care implică interacțiunea hranei cu enzimele din tractul digestiv. Zilnic, stomacul secreta între doi si trei litri de suc gastric acid care are un pH foarte acid și poate duce la apariția ulcerelor. Dar nu-ți face griji, corpul tău are mecanisme de apărare care protejează mucoasa stomacului de efectele acestui acid.
Atunci când aceste mecanisme nu funcționează corespunzător, se poate dezvolta boala ulceroasă, care poate duce la formarea unor ulceratii dureroase în peretele stomacului sau al duodenului. Însă există și perioade de remisiune în care boala este mai puțin activă.
Deși boala ulceroasă mai este denumită și ulcer peptic, această denumire nu mai este folosită, deoarece cauzele sunt mai complexe decât simpla agresiune clorhidropeptică. Bacteriile Helicobacter pylori și factorii de apărare joacă un rol important în dezvoltarea bolii.
Tipuri de ulcer
Boala ulceroasa poate aparea sub doua forme principale, si anume ulcerul gastric si ulcerul duodenal.
Cand vine vorba de aspectul histopatologic al acestor ulceratii, ambele forme sunt caracterizate de intreruperi ale peretelui gastric si/sau duodenal, care pot fi circumscrise, unice sau multiple. In plus, se observa o reactie fibroasa semnificativa, care incepe la nivelul mucoasei si poate penetra pana la membrana seroasa care inconjoara la exterior stomacul.
Cauzele apariției ulcerului
În principal, ulcerul poate fi cauzat de infecția cu Helicobacter Pylori (H. pylori) în 60-70% din cazuri și de utilizarea de medicamente antiinflamatoare (30%).
H. pylori este un microorganism patogen, care poate cauza gastrită, ulcer gastroduodenal și alte afecțiuni ale stomacului. Acesta poate supraviețui în mediul acid al stomacului și poate deteriora bariera protectoare de mucus, lăsând astfel celulele mucoasei gastrice vulnerabile la secrețiile acide. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor infectați cu H. pylori nu prezintă simptome gastrice.
Testarea pentru H. pylori este simplă și poate fi efectuată printr-un test de sânge sau respirator. În plus, utilizarea pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare, cum ar fi acidul acetilsalicilic (AAS) sau antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS), poate perturba mecanismele de apărare ale stomacului sau poate afecta direct celulele sale.
Nu toți cei care iau AINS vor dezvolta ulcere, dar utilizarea AINS în prezența unei infecții prealabile cu H. pylori poate fi periculoasă. În general, este important să urmăriți simptomele și să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice probleme gastro-intestinale pe care le aveți.
Simptomele ulcerului
Unul dintre cele mai frecvente simptome este durerea epigastrică. Aceasta poate fi intensă și vie sau poate fi asemănată cu o arsură, o senzație de “sfredelire” sau de “roadere” internă. În general, durerea apare la scurt timp după mese în cazul ulcerului gastric (15-60 de minute) și la 2-3 ore după masă în cazul ulcerului duodenal. Dacă durerea din ulcerul duodenal te trezește noaptea, nu ești singur, deoarece aproximativ 50-80% dintre pacienții cu ulcer duodenal au dureri nocturne.
Este important să rețineți că alimentele sau antiacidele pot ameliora durerea în cazul ulcerului duodenal, dar pot produce doar o ameliorare minimă în cazul ulcerului gastric. Pe de altă parte, alimentele condimentate sau alcoolul pot exacerba durerea în ulcerul gastric.
În plus, pacienții care dezvoltă o obstrucție gastrică ca urmare a unui ulcer duodenal cronic, netratat, pot prezenta senzația de plenitudine și balonare, împreună cu greață și vărsături aparute la câteva ore după masă. Durerea ulceroasă este ritmică, episodică și cu caracter periodic. Dacă rămâne netratată, durerea poate persista până la 2 săptămâni la 30-40% dintre pacienți și 6 săptămâni la 60%, apoi poate să se remită spontan.
Este important să fiți atenți la periodicitatea bolii, deoarece exacerbarile survenind adesea în sezonul de toamnă sau iarnă.
Pe lângă durere, există și alte simptome posibile, cum ar fi eructațiile, balonarea, distensia, intoleranța la alimente grase, greața, anorexia, vărsăturile acide și scăderea în greutate. Hematemeza (vărsături cu sânge) sau melena (scaune cu sânge digerat) pot apărea în cazul sângerării gastrointestinale. Debutul brusc al simptomelor poate indica o perforație.
În plus, gastrita sau ulcerele induse de AINS pot fi silentioase, în special la pacienții vârstnici. Dacă aveți semne de alarma, cum ar fi sângerarea sau anemia, satietatea timpurie, pierderea inexplicabilă în greutate, disfagia progresivă, vărsăturile recurente sau antecedentele familiale de cancer gastro-intestinal, este important să discutați cu medicul dumneavoastră gastroenterolog cât mai curând posibil.
